Nu știu alții cum sunt, dar eu când gătesc, sunt trei motive:

  1. Sunt dezamăgită de ceea ce mi se întâmplă, altfel spus, my day was fucking shitty
  2. De nevoie, în special pentru că frigiderul este gol. Să citez un clasic în viață, „frigiderul este atât de gol, încât luminează”
  3. Pentru că vreau să-mi depășesc frica de gătit, după cele două incidente, cel cu tigaia în flăcări aruncată pe geam și cel cu vecinul care a sunat la pompieri, crezând că ard cu totul. Well, my life is interesting, ce pot să zic mai mult ?!?

Acestea fiind spuse și introducerea făcută, să purcedem în tainele bucătăriei din apartamentul mov, tip Ikea, cum expertul în amenajări interioare l-a denumit.

Deci, cannelloni cu carne. Rețeta am luat-o de aici, iar restul am pus de la mine. Dacă frigiderul e gol, n-aș putea spune același lucru despre cămara improvizată.

INGREDIENTE:

  • 300 g carne tocată de pui
  • o legătură ceapă verde
  • 1 ardei rosu
  • 1 ardei verde
  • roșii la cutie
  • 1 cutie cannelloni (250 g )
  • sos bechamel
  • 150 g cașcaval
  • sare, piper, ierburi
  • ulei
  • ciuperci.

Cum se face:

Ceapa și ardeii i-am adaugat în robotul de bucătărie, apoi de acolo, i-am importat în tigaia cu o lingură de ulei. Să se călească cum se spune în bucătăreală.

După procesul de călire, am adăugat ciupercile, apoi carnea, apoi tomatele din conservă.

În acest timp, tuburile de cannelloni le-am fiert timp de 4 minute, adică fix cât am ascultat I have nothing a lui Whitney Houston, de aici.
Într-un vas de yena am pus un strat de pastă de tomate peste care am pus cannelloni. M-am chinuit ceva, ce-i drept, pentru că e un pic cam complicat să introduci umplutura în cilindrul de paste.
Peste toate cannelloni am pus sosul Bechamel, făcut de mânuța mea, cu puțină asistență, evident, după rețeta de aici.
Apoi, la cuptor, până când magia se întâmplă. Vreo 20-25 de minute.
Galeria foto, în ordine:
În loc de încheiere, vă spun că Bucureștiul m-a făcut să zâmbesc și astăzi.