Sunt la Bruxelles de aproximativ 12 ore si aventurile mele in capitala oficiala a continentului Europa sunt in plina desfasurare. Mi se pare extraordinar cum destinul iti spune atat de frumos si direct, ti-am tras-o, din nou.

Dar sa revin la Bruxelles. Ca orice excursie a mea, are din plin sare si piper. Acum scriu dintr-un waffle factory, una din sutele de astfel de locatii din Bruxelles.

Astazi am hoinarit pe strazile belgiene, pentru ca asa imi place sa descopar un oras nou, am vizitat, la pas, cam tot ce era interesant. Insa cel mai mult voiam sa-l vad pe Manneken Pis, celebra sculptura a Bruxelles-ului. Si tot urmarind indicatoarele turistice, care by the way, sunt la aproape fiecare colt de strada, imi doream sa ajung la Pis-acila. Ma si gandeam oare cum va fi imbracat, fiind celebru pentru hainele pe care le poarta drept simbol. M-am departat semnificativ de grand plaza, pe strada nu mai erau chiar atatea persoane, iar indicatoarele au disparut. La un moment dat, apare mare un indicator cu intrarea la un muzeu, pe o straduta laturalnica la dreapta. Am urmat-o, in speranta unei harti si a mai multor indicatii turistice. Bineinteles, nimic. Dar mi-am continuat drumul pe straduta laturalnica, trebuia sa duca undeva. Si m-a dus: fix in inima cartierului arabesc, unde toata lumea ma analiza din cap pana in picioare. La un moment dat, doi tipi au aparut in spatele meu, si am grabit pasul, traversand brutal strada prin fata unei masini pe care nu o vazusem.

Aventura a continuat in statia de tramvai pe care am gasit-o imediat la iesirea de pe straduta. Pana m-am gasit pe harta mi-a luat ceva timp, iar in statie numai barbati care radeau de mine, din franturile de conversatie pe care le-am inteles in franceza. Am nimerit tramvaiul care imi trebuia ca sa plec din cartier si am ajuns intr-o zona draguta, semi-centrala, unde ma aflu acum.

Si aici, la etajul waffle factory, vad cum sta aproape mandra placuta cu “spre Manneken Pis”. Well darling, I have a picture with you thanks to Octavian, who has visited Brussels two weeks ago. So piss off stupid stupid stupid statue.

Later edit

L-am vazut. L-am vazut pentru ca am niste prieteni minunati, oameni pe care descoperi cat de mult ii iubesti cand nici nu te astepti. Dear Manneken Pis, esti mic. Mic, mic, mic de tot.

Pentru romaniide pretutindeni, fix cand se termina casele cu ciocolata la vanzare si descoperiti coltul cu pisacila asta, chiar la ultima casa pe partea stanga este o afacere romaneasca de ciocolata belgiana. Feel good sometimes to be Romanian !

Povestea lui Manneken Pis

Manneken Pis, literalmente “omulețul pișăcios”, este o statuie de bronz din Bruxelles.
Totul provine dintr-o faptă istorică. Un copil a salvat Bruxellesul de la nimicire. În secolul al XVII-lea, la un moment dat, olandezii au vrut să dea foc cetății. Când au dat foc fitilului, un băiețaș pierdut, ce rămasese în afara cetății, a urinat pe fitil, și astfel a rămas celebru.
O altă legendă spune că acest copil s-a rătăcit de părinții săi. După lungi căutari, tatăl sau, un om bogat, l-a găsit în această poziție.
Are o garderobă impresionantă de peste 750 de costume care sunt păstrate în Casa Regelui din Piața Mare vis-a-vis de Primărie.

Via Wikipedia

20121015-221640.jpg