Mie îmi place să scriu. În general, de toate. În particular, despre artă şi cultură. Îmi mai place să scriu ca să mă plâng, dar ăsta-i un subiect despre care nu mai vreau să vorbesc.

Nu numai că îmi place să scriu, bine sau prost- discutabil, dar îmi place să scriu de mână. Eu nu funcţionez cu Google Docs, Google Sheets, Google Calendar, Google something.  Io-s genul ăla de om care are o mie de carneţele în care îşi notează tot. Io-s genul ăla de om care trebuie să mângâie foaia, să-i simtă textura, să-şi mâzgâlească greşelile.

De-a lungul timpului, am tot primit şi cumpărat agende. Mai mult primit decât cumpărat. N-am un fetish cu Moleskine, însă îmi plac cele Paperblanks. Şi cum mă bucuram eu de propia agendă care-i zilnic în poşeta mea (mulţumesc HBO România), citesc asta:

This New Moleskine Is Like An iPad Made Of Paper

Păi cum? Păi cu o şmechereală de pix care ştie el dimensiunile agendei Moleskine. Şi înregistrează tot şi îţi trimite pe calculator. Aşa ceva …